duminică, 1 iulie 2007
Cordon bleu perpelit în unt
(c) fotozaharia
Primul meu post pe acest blog va fi, cum desigur se aşteaptă cei care mă cunosc, despre mâncare. Nu am mania restaurantelor. Însă, mai sunt şi scăpări. Aşa deci... Atunci când am drum la restaurant primul lucru pe care îl fac este să citesc meniul. Nu doar ca să aleg un anume fel de mâncare. Am o mare pasiune: citesc cu atenţie ingredientele. Mai trag cu ochiul şi în farfuria oamenilor. La cantina de la serviciu la fel. Mă zgâiesc în recipientele cu mâncare şi bag la cap. Acasă, pun în practică. Aşa se face că m-a plesnit talentul culinar într-o seară şi am zis să încerc un cordon bleu. Greu de făcut? Nici vorbă. Pentru cei care vor să încerce acasă, am să vă zic şi reţeta. Mai ales că cineva m-a rugat în mod special. Deci... Se iau două bucăţi piept de pui. Se taie în două. Să fie subţiri cele două părţi ca să se poată prăji în voie. Umplem miezul puiuţului cu şuncă afumată şi felii de caşcaval afumat (după pofte), învelim bine conţinutul, dăm bucata prin făină, apoi prin ou şi pesmet. Se înmoaie unt suficient în tigaie, se lasă puţin la răcit şi de-abia apoi se aşază frumos bucata la prăjit. Atenţie, la foc mic. Se întoarce şi pe o parte şi pe cealaltă. Ce să vă zic: Imaginea spune totul. A ieşit o minune. Pofte mari!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
mai draga Petisa, bine-mi-pare ca ai inceput sa scrii pe blog. doar asa sa mai aflu si eu detalii picante din viata ta! pentru cat de reusit a iesit cordon-ul pot depune marturie ca a fost... delicios! nota 11!
O sa pun blogul tau in blogroll-ul din stomac.
Maimutzica te saluta :)) si-tzi ureaza bun venit in blogosfera :)) Mai ales ca duceam lipsa de un blog din-asta culinar, ca sa salivez la serviciu. Si promit ca inventariez aici, pe la comentarii, toate actiunile tale cu caracter "culinar" si cu scop nobil: a se vedea "desvishinirea" vishinilor din Pipera, pentru o prajiturica pufoasa pe care s-ao mananci numai tu si Zalex :((
DECI...AVEA DREPTATE ALEX SA-MI IAU O BATISTUTA.ARATA SUPER BINE SI CRED CA O SA INCERC SA FAC SI EU,DACA TOT AM SI RETETA.
SORINA
Dragele mele si dragii mei, cat ma bucur ca ma vizitati si aveti rabdare sa cititi gandurile mele. Stati fara grija. Cu retete o sa va bombardez mult timp de aici incolo, mai ales ca sunt moarta sa experimentez. Intr-un post viitor o sa va destainui secretul unei mancarici reusite. Nicidecum ingredientele.
Trimiteți un comentariu