... de câteva săptămâni am reînceput să citesc cărţi. Cel mai des în metrou, uneori şi pe stradă când nu pot să mă desprind de personaje sau acţiune. Uneori şi la serviciu, sâmbăta şi duminica. În cele două zile de weekend când îmi vine rândul să lucrez. Sau acasă, seara, în pat, cu televizorul dat pe “mute”, cu pătura trasă până la gât. În ultimele două săptămâni am devorat trei romane. Diferite ca stil, acţiune, civilizaţie.
Iubito, eu mă micşorez! - Pascal Bruckner: Se citeşte foarte uşor. Şi e chiar amuzantă în ciuda poveştii triste a personajului masculin. Leon o păţeşte urât de tot. La început, e tare fericit alături de nevasta sa. Se pupă, se ţin în braţe, se alintă şi multe altele. Amănunte? Leon are un metru şi jumătate înălţime , iar nevastă-sa e cu două capete mai înaltă. Până acum nicio problemă în calea fericirii lor. Nici măcar remarcile răutăcioase ale familiei jumătăţii feminine nu-i supără. Problemele apar însă atunci când Solange rămâne gravidă. După ce se naşte primul copil, Leon începe să scadă în înălţime. La al doilea, se face şi mai mic. Şi mă opresc aici. Citiţi ca să aflaţi cât de mic ajunge Leon. Finalul mi-a plăcut enorm.
Împărăteasa Orhidee - Anchee Min: E o carte stufoasă, cu 400 de pagini mai solidă decât cea de sus. Asta nu m-a împiedicat să o citesc în metrou, deşi recunosc că a fost un pic cam incomodă din cauza greutăţii ei. “Împărăteasa Orhidee” vorbeşte despre o lume care trăieşte acum doar în cărţile de istorie. China anilor 1800, cu împăraţi, împărătese, concubine, eunuci. Cu palate aurite, cu vegetaţie de basm, cu dantelării şi veşminte preţioase. Orhideea este o fată, descrisă ca fiind foarte frumoasă, care îşi propune de mică să ajungă una dintre soţiile Împăratului ca să scape de sărăcie. Cartea este ca o pictură imensă, delicată ca un porţelan.
Scribul thailandez – David Young: Această a treia carte, citită pe fugă în metrou, vorbeşte despre o altă civilizaţie. La fel de captivantă şi exotică pentru noi. Thailanda anilor noştri. David Young nu a scris acest roman din burtă sau din ceea ce a auzit la ştiri. Americanul a plecat mai întâi din curiozitate în Thailanda, apoi şi-a dat seama că se simte „printre ai lui” acolo, unde trăieşte de 12 ani. „Pentru americani, olandezi sau neozeelandezi, Thailanda este „ţara tuturor posibilităţilor”. Mă refer la cele sexuale. Fetele thailandeze se mulţumesc cu puţin şi oferă foarte multe în schimb. Americanii ar fi în stare să-şi lase familia pentru o fată thailandeză care e dispusă să le îndeplinească toate plăcerile. Dar sunt şi foarte şmechere şi îi lasă pe mulţi cu buza umflată. Am aflat că thailandezilor le place foarte mult să stea la televizor, petrec multe ore în trafic, iar prostituatele sunt foarte ieftine. M-a şocat să citesc ce li se întâmplă unor străini ghinionişti. Aceştia sunt imobilizaţi cu o substanţă halucinogenă, duşi în camere obscure unde li se taie membrele pentru a fi vândute coreenilor care cred că li se vând picioare de urs. Coreenii cred că, mâncând picioare de urs, devin mai rapizi. Nu vă speriaţi pentru că nu pe asta insistă autorul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu