Modestia si tumorile de pe creier

Imi plac oamenii modesti. Imi plac oamenii inteligenti, foarte inteligenti, cu bani si cu foarte multi bani, care in ciuda acestor avantaje raman neschimbati. Cu bun simt si omenie, cum s-ar zice pe la noi. In seara aceasta am sorbit fiecare minut al emisiunii "Profesionistii", care este intr-adevar cea mai profesionista emisiune de televiziune de la noi, singura in toata marea asta larga de balarii care se autointituleaza de divertisment sau talk-show. De fapt, sunt niste pete pe creierul nostru, niste tumori care apasa tot mai greu in fiecare zi. Nu vreau sa filosofez despre acest lucru, ci vreau sa vorbesc despre lucruri firesti, umane, cum ar fi modestia, simplitatea, prietenia, sinceritatea. Cel mai mult dintre toate aceste calitati formidabile apreciez modestia, care se pare ca e tot mai rara printre noi. Am observat ca nu mai exista nici la cei mai marunti oameni. Am uitat sa spun ca in fata unei femei destepte - Eugenia Voda - a stat o alta femeie desteapta - Regina Ana, care a marturisit ca n-a dat pana acum astfel de interviuri complexe. Raspunsurile reginei si comentariile moderatoarei au fost impresionante. Nu ma intereseaza trecutul acestei regine si nici nu sunt o monarhista, de fapt nu am nicio preferinta politica, pur si simplu m-au uns la suflet aceste doi femei destepte, constiente de acest lucru, insa echilibrate si modeste. Sunt putini astfel de oameni. Am un mare respect pentru vanzatorul care imi zambeste si imi vorbeste frumos si il apreciez pentru ceea ce face, chiar daca e doar un simplu vanzator, dar daca isi face meseria cu zambetul pe buze pentru mine este un om deosebit. Daca se uita pe sub sprancene si nu-mi raspunde la "buna ziua", atunci e un nimeni. La fel, ii apreciez pe oamenii care au ajuns undeva sus, au bani multi si ceva in cap, dar n-au uitat sa salute si nu au nasul pe sus. Ii detest pe cei care vor sa iti fie superiori, pe cei care se impun cu o atitudine dispretuitoare, pe cei care nu-si mai incap in propria piele. Sunt oameni de nimic.